Archive for the vremurile din urma Category

Cipurilor li se potriveste cancerul!

Posted in Atitudini, vremurile din urma on Februarie 7, 2009 by Ionut Margin

Agenţia de presă Associated Press a dat publicităţii o ştire uluitoare : implanturile cu microcipuri testate pe animale de laborator au produs cancer – conform dr. Katherine Albrecht, expert în probleme de securitate personală – privacy expert şi vechi oponent al implementării cipurilor.

Studii medicale necunoscute publicului

Cancer de la microcip

Cancer de la microcip

Potrivit Associated Press, o serie de studii care se întind pe o perioadă de 10 ani au arătat că şoarecii şi şobolanii injectaţi cu celule transmiţătoare au dezvoltat tumori maligne cu creştere rapidă, care s-au dovedit letale în 1 din 10 cazuri. Tumorile au apărut în ţesuturile din jurul microcipurilor şi deseori au crescut până la acoperirea completă a sistemului, susţin cercetătorii.

Albrecht a aflat despre legătura dintre microcipuri şi cancer când proprietarul unui câine care murise din cauza unei tumori cauzate de un cip le-a contactat pe ea şi pe Liz McIntyre, împreună cu care a semnat cartea “Cipuri-spioni”. Apoi Albrecht a găsit studii medicale dovedind legătura dintre implantul cu microcipuri şi cancer şi în cazul altor animale. Înainte ca ea să le aducă în atenţia Associated Press, studiile au fost necunoscute atenţiei publice.

Implanturi pentru oameni, aprobate de FDA

După o investigaţie de patru luni, jurnaliştii Associated Press au descoperit mai multe documente care arătau legătura dintre cancer şi implantul cu microcipuri. O parte dintre aceste documente au fost publicate înainte ca Applied Digital Solutions – compania mamă a VeriChip – să ceară acordul FDA (Food and Drug Administration – o agenţie din domeniul medical din SUA) pentru a pune pe piaţă implanturile pentru oameni. Compania VeriChip a obţinut aprobarea FDA în anul 2004, sub supravegherea secretarului de stat al Departamentului Sănătăţii din SUA, pe atunci Tommy Thompson, care ulterior a primit un post de conducere în companie. Potrivit politicii FDA, era responsabilitatea firmei VeriChip să aducă în atenţia FDA cercetările medicale care au semnalat efectele nocive ale acestei tehnologii, dar directorul VeriChip, Scott Silverman, pretinde că nu au ştiut despre astfel de cercetări.

Cine îşi doreşte un implant canceros în mână?

Albrecht şi-a arătat scepticismul că o companie ca VeriChip, având drept preocupare majoră implantul cu microcipuri, nu ar fi fost informată despre studiile relevante din domeniu. “Ar fi o neglijentă din partea domnului Silverman să nu ştie despre aceste cercetări. Iar dacă ştia despre astfel de studii, cu siguranţă a avut un motiv să nu le divulge”, spune Albrecht. “Dacă FDA ar fi ştiut de legătura dintre microcipuri şi cancer, poate nu ar fi aprobat niciodată produsele companiei lui Silverman”. De când a obţinut aprobarea FDA, compania VeriChip a desfăşurat o campanie de publicitate agresivă vizând implementarea de cipuri celor suferind de cancer şi de boli mintale. Recent a fost anunţat ca au fost supuşi implantului 90 de pacienţi Alzheimer şi îngrijitorii lor din Florida. De asemenea, 160 de angajaţi ai sediului central al Procuraturii din Mexic, muncitori din sistemul de securitate al SUA, membrii unor cluburi din Europa au suferit de asemenea astfel de implanturi. Albrecht şi-a exprimat îngrijorarea pentru cei care au suferit implanturi de chip, îndemnându-i să le scoată cât mai repede. “Aceste revelaţii schimbă totul” spune ea. “De ce şi-ar asuma cineva riscul de a avea un implant canceros în mână?”

sursa in romana

sursa in engleza

Anunțuri

Pasapoartele biometrice: mituri eterne si temeri justificate (un articol din “Cotidianul”)

Posted in Atitudini, vremurile din urma on Februarie 4, 2009 by Ionut Margin

Vlad Niculescu-Dincă, un inginer software cu studii în filozofia şi etica tehnologiei, face, pentru Cotidianul, o radiografie a dezbaterii din jurul paşapoartelor biometrice

În 22 ianuarie 2009, la iniţiativa monahilor Mănăstirii Petru Vodă şi în organizarea Asociaţiei Ziariştilor şi Editorior Creştini (AZEC), cu o serie de invitaţi, printre care şi din partea Ministerului de Interne, a avut loc la Sala Radio în Bucureşti o dezbatere publică pe tema paşapoartelor biometrice, pe care România le-a introdus începând cu 1 ianuarie 2009.

Atmosfera încinsă din timpul dezbaterii a arătat, printre altele, nevoia acută de analiză a impactului tehnologiilor în societate. Departe de a fi anacronice, majoritatea problemelor ridicate sunt reale şi se regăsesc în multe studii interdisciplinare. Articolul de faţă oferă o modestă contribuţie analizând următoarele aspecte: o serie de concepţii prezente în dezbatere despre relaţia tehnologie-societate în general, elementele de noutate ale documentelor biometrice adoptate de România şi o plasare a dezbaterii în cadrul mai larg al problematicii societăţii de supraveghere şi al managementului identităţii digitale.

Trei mituri despre tehnologie

1. Tehnologia e neutră. Depinde cum o foloseşti.

Deşi dezbaterea a fost iniţiată precis pe problema paşapoartelor biometrice, s-au putut auzi considerente despre tehnologie în general. Una dintre aceste concepţii standard despre tehnologie este cea instrumentală, în care tehnologiei îi este evidenţiată neutralitatea: “Depinde de noi cum o folosim”. Această perspectivă, adecvată până la un punct, ignoră o serie de aspecte care uneori se dovedesc extrem de relevante. Astfel, este cvasiacceptat că tehnologiile pot avea efecte secundare nedorite şi neanticipate (de exemplu poluarea, epuizarea resurelor, dezechilibrarea ecosistemelor). Pe lângă asta, numeroase studii au pus în evidenţă o multitudine de efecte induse tehnologic. Astfel, s-a arătat cum unele tehnologii induc subtile schimbări în structura socială, în aranjamentele politice, în concepte culturale şi credinţe (1). Anumite tehnologii pot oferi noi oportunităţi, inhibă comportamente, induc modificarea unor categorii de gândire fundamentale, altele pot încuraja predispoziţii comportamentale şi schimbări de percepţie utilizatorilor ei sau pot contribui la remodelarea unor valori umane (2), (3), (4), (11).

Odată ce ne aplecăm asupra multiplelor relaţii pe care le avem cu tehnologiile vom descoperi o multitudine de feluri în care suntem influenţaţi de ele, mai devreme sau mai târziu, mai mult sau mai puţin. Departe de a fi instrumente neutre, tehnologiile pe care le folosim ne pot schimba semnificativ.

2. Tehnologia ca un monolit

Un alt mit vehiculat în dezbatere a fost cel al Tehnologiei vazută ca un monolit: “Nu de tehnică trebuie să ne temem”. Deşi sunt de acord că nu trebuie să ne temem, este nevoie de distincţii între diferite tehnologii şi de analize ale felurilor în care fiecare tehnologie influenţează societăţile pentru a putea defini norme adecvate fiecărei tehnologii. Dezbaterea a fost iniţiată cu referire la un anumit set de tehnologii şi deci este relevant şi fezabil să le analizăm influenţa lor specifică.

3. Dezvoltarea firească a tehnologiei

Un alt mit propagat mai ales în reportajele care au reflectat dezbaterea este cel al dezvoltării “fireşti” a tehnologiei, tehnologia ca un tren în viteză care nu poate fi influenţat în cursul lui. Numeroase studii multidisciplinare (Science and Tehnology Studies) au pus în evidenţă relaţia bidirecţională între societate şi tehnologie, felul în care fiecare tehnologie este rodul a tot felul de interacţiuni, uneori puternic conflictuale, între diferiţi actori sociali (industrie, instituţii de standardizare, guverne, mass-media, organizaţii ale societăţii civile, biserică, publicul în ansamblu etc.) şi că nu există un curs “natural” al schimbării tehnologice (5). Începând din faza incipientă şi pe parcursul dezvoltării, maturizării şi evoluţiei unei tehnologii există nenumărate alegeri socio-tehnice care îi schimbă cursul semnificativ.

Odată ce studiem îndeaproape felul în care fiecare tehnologie este construită şi influenţată social, dar analizăm şi felul în care ea însăşi influenţează societatea, putem deriva mai lesne norme relevante care să ne protejeze de efectele nedorite şi să le promoveze pe cele dorite. Odată punctate aceste aspecte generale legate de relaţia tehnologie-societate, putem aborda mai în detaliu impactul social al documentelor biometrice. Această dezbatere este ea însăşi o dovadă că anumite tehnologii pot atinge sensibilităţi sau pot eroda valori faţă de care societatea reacţionează.

Elemente de noutate ale documentelor biometrice
Din punctul de vedere al analizei de faţă, două elemente ale noului document au fost găsite relevante: introducerea cipului RFID în documente oficiale şi stocarea amprentelor. Fără a mai intra într-o descriere detaliată a tehnologiei RFID, reamintesc că cipul RFID conţine o memorie unde pot fi stocate informaţii care pot fi citite de la distanţă. În majoritatea statelor care au adoptat acest gen de paşaport informaţiile de pe cipul RFID sunt aceleaşi cu cele înscrise pe hârtie.

Totuşi, România este unul dintre cele câteva state care au decis şi amprentarea posesorilor paşaportului şi stocarea amprentelor în format digital în memoria cipului. Pentru a se asigura că datele de pe paşaport nu sunt accesate de cititoare neautorizate şi nu sunt clonate, a fost implementat un sistem care presupune criptarea informaţiilor stocate pe cip astfel încât ele să nu poată fi citite decât de terminalele autorizate de la graniţă.

Fiecare din cele două elemente pot fi sursa atingerii unor sensibilităţi sau a erodării unor drepturi.

Cipul RFID
Cipul RFID inserat în document aduce un caracter dinamic informaţiei folosite pentru identificare. Astfel, de exemplu, pe lângă simpla prezenţă a aceloraşi date din paşaport, unele state au decis amprentarea, altele nu, altele au decis înregistrarea a două degete, altele a tuturor degetelor. Infrastructura tehnologică în colaborare cu cea legislativă face posibilă adăugarea şi a altor informaţii în viitor dacă se va dori (irisul, informaţii ADN etc.). Faptul că introducerea acestor documente a fost făcută fără dezbatere publică nu oferă deloc încredere că decizia introducerii altor informaţii personale în viitor nu ar putea fi luată în aceeaşi manieră.

Aplicaţii controversate
O altă sursă de îngrijorare ar putea veni din folosirea pentru documente de identificare personală a unei tehnologii (RFID) care are şi aplicaţii controversate. Simpla dezvoltare a variantei implantabile subcutanat şi faptul că ea este folosită din ce în ce mai multe contexte pentru identificarea şi urmărirea oamenilor (de la cel medical înspre cel militar), duce cu gândul la un viitor în care unele autorităţi ar putea decide schimbarea paşapoartelor biometrice cu o variantă a acestei tehnologii. Îngrijorarea este întărită şi observând că autorităţi actuale nu au ezitat să impună tehnologia RFID pentru urmărirea cetăţenilor (6).

Încă o sursă de îngrijorare legată strict de elementul RFID vine din percepţia imaturităţii sistemului, mai ales în ce priveşte securitatea datelor (a documentului şi a bazei de date). Desigur, problema securităţii bazei de date nu este specifică paşapoartelor ci este generală tuturor sistemelor care gestionează date personale cum vom vedea mai jos. Despre securitatea documentului în sine, mai multe variante au fost arătate ca fiind nesigure (7), (8), deşi autorităţile române au adoptat o variantă ulterioară (P5CD080) şi susţin că implementează standarde de securitate extinsă (Extended Access Control).

Amprentarea tuturor
Un alt element controversat este folosirea amprentelor ca sursă de stabilire a identităţii. Deşi amprenta este folosită pentru identificare şi în alte contexte, amprentarea în cazul de faţă este practicată de către autorităţile statului faţă de toţi cetăţenii, putând eroda unele categorii de gândire şi elimina distincţii fundamentale: Astfel, în percepţia tuturor, amprentarea practicată de autorităţile statului este o procedură care se declanşează numai când cetăţeanul este suspect într-un anume fel. Amprentarea tuturor cetăţenilor poate elimina această distincţie inducând în rândul populaţiei sentimentul de suspiciune, erodând astfel încrederea, valoare esenţială unei societăţi libere.

Corpul ca sursă de identitate în faţa statului
Totodată, amprentarea reprezintă un pas care întăreşte rolul corpului ca sursă de identificare în faţa statului. Aceşti paşi de folosire din ce în ce mai mult a corpului citit de maşini, ca sursă de identitate în faţa statului (amprente, iris, retină, faţă) renasc sensibilităţi profunde faţă de perioadele în care oamenii erau marcaţi pe corp cu identificatori numerici de către anumite state, fiind trataţi similar unui obiect de inventar. Desigur, amprenta din paşaport nu este acelaşi lucru cu o stigmată aplicată pe/sub piele, dar reprezintă un pas important în folosirea corpului de către stat în construcţia identităţii.

Paşapoartele biometrice în contextul mai larg al problemei profilurilor personale şi al protecţiei datelor
Una dintre consecinţele digitizării informaţiei este generarea unor cantităţi imense de date care trebuie gestionate. În particular, o problemă majoră o reprezintă gestionarea datelor cu caracter personal. Securitatea acestor date a devenit crucială la fel ca şi normele după care datele cu caracter personal sunt colectate, agregate şi folosite.

De exemplu, profilurile personale sunt produsul unor astfel de practici de colectare a datelor personale, extragere a informaţiilor relevante şi agregare a lor pentru a deriva conţinut semnificativ. Astfel de profiuri personale pot agrega date colectate din mai multe aspecte ale vieţii unei persoane (e-mail, informaţii medicale, trafic transfrontalier, trafic pe Internet etc.) dând celui care le controlează o perspectivă extrem de fină asupra vieţii individului, erodând astfel sever intimitatea. Având în vedere că astfel de profiluri personale sunt stocate în format digital fiind greu de şters (putând fi uşor copiate) ele pot avea consecinţe imprevizibile asupra persoanei respective în viitor, chiar dacă are senzaţia în prezent că nu are nimic de ascuns. De exemplu, asigurătorul ar putea decide mărirea contribuţiei de sănătate dacă ar putea citi dieta personală (judecând-o ca fiind nesănătoasă). Angajatorul ar putea decide neangajarea dacă ar suspecta eventuale probleme de sănătate ale candidatului, citindu-i fără cunoştinţă dosarul medical.

Astfel de probleme nu privesc numai bazele de date operate de autorităţi ci reprezintă o problemă majoră a societăţii informaţionale. Totuşi, procesul de agregare crescândă a bazelor de date operate de autorităţi şi colectarea de către acestea din ce în ce mai multor date personale de la cetăţeni contribuie la construirea unor astfel de profiluri personale detaliate şi supravegheabile de la nivelul statului şi mai sus. Astfel de dezvoltări contribuie la fenomenul supravegherii panoptice şi trebuie serios investigate.

Colectarea, agregarea şi folosirea informţiilor cu caracter personal sunt pe agenda unui număr crescând de studii interdisciplinare. Acest eseu are un scop prea restrâns pentru a oferi recomandări în ce priveşte normele şi implementările care ar trebui să guverneze sistemele de management al identităţii digitale în România.

În schimb subliniază că problemele ridicate referitor la intimitatea, libertatea şi demnitatea persoanei sunt reale şi sugerează că dezbaterea trebuie continuată, iar comunicarea din partea autorităţilor trebuie să ofere transparenţă în ce priveşte stocarea şi procesarea datelor personale pentru a elimina confuziile şi a preveni abuzurile.

(1). Sclove, R., 1995, “Democracy and Technology”, Guilford Press, New York.
(2). Johnson, D., 1997, “Is the Global Information Infrastructure a Democratic Technology?” Computers&Society 27: 20-26.
(3). Nissenbaum, H., 2005, “Values in Technical Design” Encyclopedia of Science, Technology and Ethics New York: Macmillian, Ixvi-Ixx
(4). Brey P, 1998, “Artifacts as social agents, Design and the Social, Cultural and Political Consequences of Technology Use”, Internal Study, Mumford Research Program Faculty of Philosophy and Social Sciences
(5). Pinch, T., and Bijker, W., 1987, “The Social Construction of Facts and Artifacts: Or How the Sociology of Science and the Sociology of Technology Might Benefit Each Other” in Bijker, Pinch and Hughes, 1987
(6). Granneman S., 2003, “RFID Chips Are Here”, SECURITY FOCUS, at http://www.securityfocus.com/columnists/169/
(7). http://en.wikipedia.org/wiki/Oyster_card#Security_issues
(8). http://en.wikipedia.org/wiki/MIFARE#Security_of_MIFARE_Classic
(9). Flavio D. Garcia, Gerhard de Koning Gans, Ruben Muijrers, Peter van Rossum, Roel Verdult, Ronny Wichers Schreur, and Bart Jacobs, 2008, “Dismantling MIFARE Classic”, Springer-Verlag Berlin Heidelberg, http://www.cs.ru.nl /F.Garcia/publications/Dismantling.Mifare.pdf
(10). http://www.mifare.net/security/mifare_classic.asp
(11). Akrich, M. (1992). ‘The de-scription of technical objects,’ In Bijker, W. & Law, J., eds., Shaping Technology/Building society: Studies in Sociotechnical Change, Cambridge, MA, MIT Press.

Specialist în tehnologie etică

Vlad Niculescu-Dincă are 30 de ani şi este inginer software cu studii în filozofia şi etica tehnologiei. A studiat Automatică şi Calculatoare la Universitatea Politehnică Bucureşti şi inginerie software la Universitatea Tehnică din Eindhoven, Olanda, obţinând titlul de Professional Doctorate în Engineering. În 2006 a primit o bursă în filozofia tehnologiei şi societăţii la Universitatea din Twente, Olanda, unde studiază în prezent.

Sursa

RFID în paşapoartele românilor – studiu pertinent

Posted in vremurile din urma on Ianuarie 29, 2009 by Ionut Margin

studiu de Pr. Prof. Dr. Mihai Valică, făcut cu binecuvîntarea ÎPS Teofan Savu, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

“…demersul Părintelui Justin este justificat teologic, responsabil şi profetic”

Din ianuarie 2009 a început în România, cu o grabă suspectă şi tacită, eliberarea de paşapoarte şi permise de conducere cu cip RFID[1], fără ca cineva să cunoască în detaliu datele stocate pe cip. În vederea aderării fără rezerve la spaţiul Schengen[2], prevăzută pentru 2011, şi executând cu multă râvnă şi acrivie directivele UE[3], România extinde procedeul şi la alte documente personale, cum ar fi: actul de identitate, cardul de sănătate, precum şi alte documente de călătorie. Pe fondul acestei acţiuni, Părintele Justin Pârvu a dat un comunicat, care a creat anumite controverse, contestaţii şi reacţii.

Cu binecuvântarea ÎPS Teofan, prezint mai jos părerea mea referitoare la problema ridicată de Părintele Justin, întrucât sunt doctor în Teologie Socială Aplicată, disciplină care reglementează moral relaţia Bisericii cu lumea[4], şi cadru didactic universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, specializarea Biserica azi. Istorie şi Actualitate.

1. Sinteza psiho-teologică a comunicatului Părintelui Justin Pârvu din data de 14.01.2009[5]

a. Îndemnat de glasul conştiinţei şi curăţia inimii, Părintele Justin atenţionează cu duh profetic, de pericolele unui posibil început de însemnare cu numărul fiarei apocaliptice 666[6] şi consideră planul naţional de introducere a cipurilor biometrice pentru buletin şi paşaport ca o vreme „premergătoare acestei profeţii”[7], deci nu derularea însăşi a profeţiei[8].

b. Nu acţiunea cipurile biometrice în sine este egală cu pecetluirea, ci aceasta reprezintă doar un început şi „o capcană a vrăjmaşului”[9]. E posibil ca ulterior aceste date să fie folosite pentru trecerea la acţiunea propriu-zisă, iar o dată începută, să pregătească pas cu pas, psihologic-aperceptiv şi mental, acţiunea finală: pecetluirea.

c. În acest context, Părintele Justin îi îndeamnă pe credincioşi să fie vigilenţi şi, dacă e nevoie, chiar jertfelnici: să primească martirajul, dacă vor fi forţaţi să primească „inofensiva” acţiune, adică acceptarea cipurilor biometrice pentru buletine şi paşapoarte.

d. Recunoaşte că nu este de datoria sa să facă această atenţionare, ci ar fi fost de datoria „arhipăstrorilor, mai marii acestei Biserici”, însă din cauză că ei nu iau atitudine, sau nu consideră acest lucru un pericol, se substituie acestora şi, din dragoste pentru neam şi Biserică, trage un semnal de alarmă, considerând ca acest „proiect le răpeşte de fapt oamenilor libertatea” şi ar grăbi şi chiar ar uşura ulterior procesul de pecetluire.

e. Cuvintele: „Este vremea muceniciei! Luptaţi până la capăt! Nu vă temeţi!” vor să marcheze acest lucru şi vor să spună că dacă acum, când acţiunea este abia la început, creştinii nu vor fi capabili de jertfă şi împotrivire, mai târziu va fi şi mai greu.

f. Dacă această acţiune nu ar fi fost proorocită cu 2000 de ani în urmă de Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan, demersul pe care guvernanţii, cu ştiinţă sau neştiinţă, îl fac prin acest proiect nu ar fi fost pus sub semnul întrebării sau al contestării, ci nebăgat în seamă, sau poate chiar considerat un lucru benefic. Însă dacă luăm în serios Sf. Scriptură, şi în special proorocia din Apocalipsă 13, atunci, după părerea mea, demersul Părintelui Justin este justificat teologic, responsabil şi profetic, întrucât există multe date comune între acţiunea introducerii cip-urilor biometrice şi atenţionarea profetică din Apocalipsă[10].

2. Legislaţia naţională, internaţională şi europeană referitoare la cip-urile biometrice

a. Regulamentului Consiliului Europei nr. 2.252/2004[11] dă recomandări şi detalii tehnice privind cip-urile biometrice[12], însă nici o ţară din lume nu s-a grăbit să le implementeze cu atâta acrivie tehnică şi obedienţă. România este prima ţară-pilot-cobai de pe planetă cu un asemenea proiect experimental, iar guvernarea trecută a reglementat aceasta prin: OGU 94/2008[13], HG 1566/2008[14], OG 207 din 04/12/2008[15].

b. Acţiunea cip-urilor biometrice a „început în pas de marş” în judeţul Ilfov, de la 1 ianuarie, iar până în iunie 2009 se urmăreşte extinderea sistemului informaţional biometric în toată ţara.

c. Din decembrie 2008 a început în România emiterea unui nou model de permis auto de tip card, care conţine de asemenea un cip electronic pe bază de cod de bare. Cip-ul conţine date personale uzuale, date medicale, istoricul bolilor, contravenţii rutiere etc. Acţiunea a început fără o bază legislativă şi fără o promovare corespunzătoare prin mass-media.

d. Pentru 1 ianuarie 2011 este programată introducerea noilor cărţi electronice de identitate cu cip.

Platforma-pilot-cobai informaţional va fi implementată în judeţul Caraş-Severin, de unde se va extinde proiectul şi în celelalte judeţe[16]. Informaţiile sunt memorate pe 2 suporturi: banda optică şi circuit integrat de tip smartcard (cip). Datele înscrise nu pot fi şterse, ci se poate doar adăuga la ele informaţii, iar această acţiune o poate face nu numai Ministerul Internelor, ci şi cel al Comunicaţiilor![17] Există aşadar un drept discreţionar asupra naturii şi cantităţii informaţiilor înscrise, întrucât nu este reglementat cine are dreptul să înscrie, care sunt criteriile de selecţie a ceea ce trebuie înscris şi cea ar putea afecta imaginea sau confortul psihic al persoanei în cauză etc.

e. Abuzurile se extind şi mai aberant prin legea 298 din 21 nov. 2008, care obligă pe furnizorii de servicii de comunicaţii electronice să păstreze orice convorbire telefonică, orice sms sau e-mail pe ultimile 6 luni şi să le pună la dispoziţie, la solicitarea autorităţilor competente.[18]

f. Îngrijorător este faptul că nici o lege sau normă naţională, europeană sau internaţională nu garantează discreţia, securitatea absolută a datelor înscrise şi nu prevede sancţiuni clare pentru cei ce le-ar utiliza în alte scopuri, sau ar comite erori tehnice sau neglijenţă în securizarea datelor.

g. Până în prezent doar Asociaţia Civic Media[19] a semnalat şi contestat abuzul acestor legi şi încălcarea drepturilor omului, pe când unii membrii „justiţiari” ai societăţii civile sunt preocupaţi mai departe şi interesaţi obsesiv doar de scoaterea icoanelor din şcoli…

3. Scopul cip-urilor RFID

Anunţate deja de doi ani, paşapoartele biometrice conţin imaginea facială şi amprentele deţinătorului. Cerute de Statele Unite, paşapoartele vor fi emise în premieră de România, în ciuda faptului că unii experţi, susţin că este nevoie de doar patru ore pentru a decripta informaţiile de pe cip[20].

Cip-urile RFID sunt menite să înlocuiască codul de bare de pe produsele din magazine şi să controleze „pozitiv” individul, cu intenţia de a-l proteja şi în scopul creşterii gradului de securitate al acestuia[21], însă nu s-au luat în seamă în mod real şi pericolele şi vulnerabilitatea sistemului. Componentele şi alte operaţiuni electronice ale cip-ului biometric sunt deja mediatizate şi se găsesc pe larg în literatura de specialitate[22].

3.1. Avantaje ale cip-urilor RFID

a. Din punct de vedere economic şi comercial:

1. Uşurează, scurtează şi eficientizează considerabil procesul de producţie.

2. Datorită capacităţii de stocare a cip-urilor, se reduce timpul de cumpărare a produselor prin identificarea şi livrarea rapidă a acestora şi oferă posibilitatea refacerii stocurilor în timp util.

b. Din punct de vedere militar:

1. Servesc cu mare precizie atingerea obiectivelor militare, precum şi a celor de spionaj.

c. Din punct de vedere al evidenţei, identificării şi ajutorului unei persoane în caz de urgenţă:

1. Introducerea cip-urilor în paşapoarte este considerată o măsură de siguranţă în plus[23] de către guvernele ţărilor[24] care le-au introdus deja parţial.

2. Conectarea la anumite baze de date publice naţionale şi internaţionale oferă în cîteva minute toate informaţiile vitale despre persoana căreia i se scanează un document personal prevăzut cu cip RFID.

3.2. Dezavantaje ale cip-urilor RFID

1. Informaţiile din memoria cipului pot fi citite de către orice cititor, nu doar de către cele specializate[25]. Astfel, cu un simplu calculator performant, orice date, oricît de criptate ar părea, pot fi sparte[26] într-un timp extrem de scurt (cel mult patru ore) [27] şi chiar falsificate[28].

2. Controlul total asupra cetăţenilor. Se va şti în orice clipă unde sîntem, cu cine sîntem, tranzacţiile financiare, rutele de călătorie, timpul petrecut în anumite locuri şi alte date, ce vor fi folosite după bunul plac al posesorilor acestor baze de date.

3. Cip-urile nu pot fi detectate de simţurile fiziologice sau percepţia umană. Deci nu vor putea fi evitate.

4. Microcipurile implantate la animale au provocat cancer în aproximativ 10% din cazurile implanturilor. Ţesutul cancerigen a apărut întotdeauna în jurul cipului RFID[29].

5. Cip-urile RFID sînt sensibile la anumite tipuri de radiaţii ori contactul cu surse încărcate cu electricitate.

6. Nu există inclusă în cip-uri opţiunea: Nu colecta date statistice despre mine.

7. Cel care va refuza cip-urile din varii motive, va fi lipsit de serviciile publice, care cer o identificare la baza de date, generând astfel o izolare şi înstrăinare socială. Deci persoanele fără cip nu există.

8. Cip-urile sunt o sursă de informaţie gratuită pusă la dispoziţie pentru serviciile de spionaj la toate nivelurile, iar date personale pot fi deturnate în diferite scopuri sau făcute publice fie din neglijenţă, fie intenţionat.

9. Cip-urile biometrice pot avea avantaje pe termen scurt, dar pe termen lung pot fi un pericol real. Ele compromit metodele existente de securitate pe baza celor 2 elemente introduse, folosind presupunerea că ele nu sunt accesibile publicului, nici măcar în mod criptat. De exemplu, dacă ai o bază de date cu amprente şi pentru a intra în sistem este nevoie de amprenta unei persoane, nu trebuie să fie persoana acolo, poţi să iei din baza de date a poliţiei amprenta ei. În mod paradoxal, cip-urile biometrice diminuează siguranţa unei ţări. Ele permit accesul pe baza paşaportului altcuiva, fară a fi nevoie ca el să fie de faţă. Nu te mai verifică nimeni fizic, totul se bazează pe sistem. De aceea, expunerea informaţiilor digitale ale românilor discreţionar şi fără nici un discernământ reprezintă o acţiune fie inconştientă şi iresponsabilă, fie de trădare a propriilor cetăţeni.

10. Serviciul 112 permite găsirea locaţiei telefonului. Oricând te poate localiza fără să apelezi, numai datorită faptului că telefonul primeşte semnal. Acelaşi lucru se poate extinde la cip-urile RFID.

11. Evidenţa strictă a vieţii personale la toate nivelurile elimină şansa de a repara o neglijenţă, o greşeală sau o neputinţă de plată, de exemplu faţă de o bancă. Cazul americanilor cu dosar financiar. Dacă uiţi să faci o plată, eşti catalogat ca rău platnic toată viaţa. Nu mai primeşti un împrumut, niciodată.

12. Monitorizarea prin satelit pe baza identificării faciale reprezintă o ameninţare la propria viaţă, dacă luăm în consideraţie ghidarea rachetelor antipersoană prin satelit. O eventuală lovitură de stat omoară orice persoană cu ajutorul rachetelor ghidate după recunoaştere facială. Tehnic acest lucru este deja posibil. Deci cip-ul biometric poate servi şi la terorism, ucideri şi crimă organizată.

13. Autentificarea biometrică se poate realiza şi atunci când persoana deţinătoare a documentelor biometrice este moartă: este nevoie doar de mâna sa, sau de un ochi, pentru a intra într-un sistem. Astfel banii din cont, sau alte acţiuni financiare sau administrative, care necesită informaţii biometrice, se pot obţine doar dacă ai cadavrul. Deci pericolul cip-urilor biometrice se prelungeşte chiar şi atunci când omul este fără viaţă.

4. Opoziţii şi atitudini contra cip-urilor biometrice în lume

Luând în consideraţie aspectele de mai sus, precum şi din motive de etică civică sau etică a tehnologiei biometrice, unele instituţii, persoane sau asociaţii religioase, civice sau profesionale se opun vehement, cum ar fi: unii americani[30], sârbii[31], grecii[32], scoţienii[33], alte ţări occidentale, piloţii britanici[34] etc.

Introducerea cip-urilor este, fără îndoială, un scandal. „În toate aceste cazuri revolta nu trebuie privită ca o reacţie provenită pe fondul unui fanatism religios, aşa cum încearcă să o sucească unele glasuri din presă, ci, mai întîi de toate, ca o reacţie de apărare împotriva unei înregimentări forţate într-un sistem de supraveghere suspect”[35].

5. Omul redus de la imago Dei la un simplu număr sau cip electronic

Dacă se respinge din motive de bioetică clonarea biologică, de ce nu s-ar respinge din aceleaşi considerente şi „clonarea electonică biometrică”, având ca motivaţie teologică învăţătura Bisericii Ortodoxe despre antropologie.

Imago Dei în om după Sfinţii Părinţi este unitară atunci când exclude orice concepţie substanţialistă despre „chip”, care constă în mod funcţional, practic, în manifestarea vieţii sale spirituale, ca nevoie primordială şi centrală. Primatul vieţii spirituale activează aspiraţia fiinţei noastre umane spre absolut, spre arhetipul ei divin (Origen), spre Dumnezeu.

Prin „Harul lui Hristos, prin dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi prin împărtăşirea Sfântului Duh”[36], omul reuneşte, în ipostasul său creat, divinul şi umanul, după chipul lui Hristos, adică „chipul Celui ceresc”[37], ajunge „la măsura vârstei plinătăţii lui Hristos”[38] şi astfel devine dumnezeu prin har. În acest sens spune Sfântul Vasile cel Mare că „omul este o făptură care a primit poruncă să devină Dumnezeu”[39], adică „chip al Chipului” – eikon Eikonos.

Deci omul are un destin hristologic, întrucât originea (αρχιν) lui este în Hristos, Care este Chipul, icoana lui Dumnezeu. Omul real „s-a născut atunci când Hristos a intrat în viaţă şi s-a născut”[40], iar ziua naşterii lui Hristos „este zi de naştere a umanităţii”[41]. Omul este alcătuit teologic, iar chipul său are o valoare teologică, hristică, şi nu îl putem amaneta sau împrumuta, sau permite să fie folosit fără voia şi libertatea noastră.

Valoarea ontologică a omului nu constă, sau nu se află în el însuşi, înţeles în mod autonom, cum susţin teoriile materialiste, în suflet, minte, intelect, sau exclusiv în persoana omului, cum susţin sistemele filozofice contemporane, ci în Arhetipul lui. De vreme ce omul este o icoană, existenţa lui reală nu e determinată de elementul creat din care este făcută icoana, sau din voia lui liberă, ci de Arhetipul (Modelul) ei necreat. Omul este înţeles astfel de Părinţii Bisericii “în mod ontologic numai ca fiinţă teologică. Ontologia lui este iconică”[42].

A permite ca chipul nostru să fie „clonat electronic” şi înregimentat în cip-uri, iar apoi manipulat după bunul plac al cuiva, înseamnă a „amaneta” ceea ce nu ne aparţine şi a reduce identitatea noastră iconică, care este unicat, la un număr într-o bucată de plastic.

Aceasta este ca şi când ai folosi o icoană ca placă video, sau hard disc… Din punct de vedere moral este un sacrilegiu, sau cel puţin o desacralizate, întrucât se petrece o coborâre a dimensiunii spirituale, respectiv a chipului iconic uman, într-o folosinţă strict materială şi terestră. Or, chipul nostru aparţine arhetipului divin, adică lui Dumnezeu.

Deci cip-urile biometrice, în acest context, contravin învăţăturii biblice şi patristice despre antropologia creştină, întrucât reduc, circumscriu, deci mărginesc chipul/icoana fiinţei umane la o simplă tehnologie şi suport electronic de emiţătoare şi implanturi.

6. Propuneri şi perspective

Lăsând la o parte orice panică şi tulburare, care nu fac cinste creştinilor, refuzul în masă al unor experimente pe care Guvernul României le aplică în serie[43] ar trebui să ne pună pe gânduri şi să ne întrebăm dacă ne mai simţim, sau mai suntem consideraţi şi trataţi ca persoane umane, ori ca o simplă marfă, pe care se poate pune o etichetă, cip-uri etc.

Nimeni din Guvern, nu s-a gândit să supună această temă dezbaterii publice, ca o problemă de etică cetăţenească sau de etică biometrică a tehnologiei moderne[44], aşa cum s-ar cuveni unei ţări democratice, la care se pare că suntem doar figuranţi.

Propun ca implementarea privind cip-urilor biometrice să fie amânată, până ce această problemă va fi dezbătută public.

Sf. Sinod al BOR să iniţieze toate demersurile legale pe lângă organismele responsabile, pentru a nuanţa legile privind paşapoartele şi alte documente personale, în raport cu convingerile ştiinţifice, religioase sau morale ale cetăţenilor.

Până atunci să se respecte legislaţia actuală, privind noile cărţi de identitate, respectiv Ordinul 1190 din 31 iulie 2001 al Ministerului de Interne, care menţionează că „persoanele care refuză cartea de identitate din motive religioase“ primesc buletine de tip vechi[45]. La fel, HG 978/2006 privind fotografiile de paşaport, care dă posibilitatea personalului monahal ca „fotografia să poată fi realizată cu capul acoperit, din motive religioase”.

Prin opoziţia fiecăruia, prin trezirea unei solidarităţi de conştiinţă creştină la nivel naţional, putem cere legiuitorului să abroge noile legi din domeniul actelor electronice de identitate, sau să le aplice diferenţiat, fără ca aceasta să conducă la un regim discriminatoriu din punct de vedere politic, economic sau al serviciilor sociale.

Personal cred că introducerea cip-urilor este neconstituţională şi antidemocratică, întrucât nu s-a realizat prin dezbatere publică naţională şi încalcă flagrant “drepturile omului” prevăzute în Constituţia României[46] şi în alte legi internaţionale[47].

Am convingerea că Sf. Sinod va interveni la forurile legislative în acest sens, pentru a linişti problemele de conştiinţă ale credincioşilor BOR, şi va demara conceperea unei doctrine sociale[48], care să reglementeze moral relaţia Bisericii cu lumea la toate nivelurile. După părerea mea, aceasta ar pune capăt oricăror speculaţii, precum şi unor substituiri şi intervenţii singulare, referitoare la cip-urile biometrice şi nu numai, care apar pe alocuri în cuprinsul Patriarhiei Ortodoxe Române.

Pr. Prof. Dr. Mihai VALIC
Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi,
Facultatea de Teologie Ortodoxă
„Dumitru Stăniloae”

21 ianuarie 2009,
la pomenirea Sfinţilor Mucenici
Maxim Mărturisitorul şi Neofit

NOTE:

[1] Prescurtare de la Radio Frequency Identification Device.

[2] Toate datele despre Acordul Schengen, inclusiv descrierea Centrului SIS (Schengen Informational System) din Strasbourg, sunt descrise pe larg în I Simfonia tou Senghen, To Pontiki, Athena, 1997, editia a II-a, lucrare oficiala ce contine textul integral al Acordului, interventia de protest Van Outrive si legea “Pentru protectia persoanei la prelucrarea datelor cu caracter personal”, votata de parlamentul elen in martie 1997.

[3] Vezi http://consilium.europa.eu/prado/RO/1611/docHome.html.

[4] Vezi Pr. Dr. Mihai Valică, Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă, Andreea Băndoiu, Cristian Popescu, Teologie socială, Ed. Christiana, Bucureşti, 2007.

[5] www.calauzaortodoxa.ro

[6] Vezi Apocalipsa 13, 16-17.

[7] Vezi http://www.calauzaortodoxa.ro, comunicatul, p. 1.

[8] Unele concluzii sunt trase şi în urma unor discuţii personale avute cu părintele Justin, după publicarea comunicatului cunoscut.

[9] Idem, ibidem.

[10] Vezi Pr. dr. Ioan Mircea, Apocalipsa, Ed. Harisma, Bucureşti, 1995, pp. 213-235; Mircea Vlad, Apocalipsa 13 – Sfârşitul libertăţii umane, la adresa: http://www.razboiulnevazut.org/carte.php?id=97.

[11] Vezi http://ec.europa.eu/prelex/detail_dossier_real.cfm?CL=en&DosId=189152;
http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/04/st06/st06406-re01.en04.pdf
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2004:385:0001:0006:EN PDF

[12] Vezi Opinion 3/2005 on implementing the Council Regulation (EC) No 2252/2004 of 13 December 2004 on standards for security features and biometrics in passports and travel documents issued by Member States (Official Journal L 385 , 29/12/2004 P.1 – 6).

[13] Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 485 din 30/06/2008.

[14] Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 842 din 15/12/2008.

[15] Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 831 din 10/12/2008.

[16] Vezi OGU 184/2008.

[17] Vezi Norme metodologice ale OGU 69/2002.

[18] Legea nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 780 din 21.11.2008.

[19] Asociatia Civic Media, prin preşedinte fondator Victor Alexandru Roncea, cu sediul în Bucuresti, web http://www.civicmedia.ro, e-mail office@civicmedia.ro, în temeiul disp. art. 1 pct. 1 si 7 din legea nr. 554/2004 formulează contestaţie împotriva disp. Hotărârii de Guvern nr. 1566/2008 din 25/11/2008 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora. Vezi pe larg http://victor-roncea.blogspot.com/2009/01/in-al-11-lea-ceas-civic-media-contestat.html.

[20] Vezi RFID http://www.technovelgy.com/ct/Technology-Article.asp?ArtNum=20;
http://epic.org/privacy/rfid/ (exemple de RFID cu probleme) ; http://www.darknet.org.uk/2008/06/hackers-crack-london-tube-oyster-card/ (RFID spart).

[21] Vezi fundamenatrea legilor mai sus menţionate.

[22] Vezi 1. E. Bowman, ‘Everything You Need to Know About Biometrics’, Identix, 2000. 2. A. Bromme, A Classification of Biometric Applications Wanted by Politics: Passports, Person Tracking, and Fight against Terror, Kluwer, BV Deventer, The Netherlands, 2002, pp. 207-19. 3. M. Foucault, Discipline and Punish: The Birth of the Prison, Penguin, 1979. 4. K. A. Gates, ‘Wanted Dead or Digitized: Facial Recognition Technology and Privacy’, Television and New Media, Vol. 3, No 2 May 2002, pp. 235-38. 5. D. Lyon, Theorizing Surveillance: The Panopticon and Beyond, Willan Publishing, 2006. 6. P. H. O’Neil, Complexity and Counterterrorism:Thinking About Biometrics, Taylor & Francis, 2005, pp. 547-66. 7. Pravoslavni Episkop Žički, ‘Svetom Arhejerejskom Saboru Srpske Pravoslavne Crkve’, Blagovesnik Žički, 2006. 8. J. Tasić, ‘Protiv Velikog Brata’. DANAS 16.-17. december 2006. 9. J. D. Woodward, Biometrics: A Look at Facial Recognition, RAND, 2003. PUBLIC POLICYANALYSIS WBSO; http://www.rfidnews.org/http://ifile.it/10gd7ji/3540710183.zip; http://www.filefactory.com/file/295b26/n/1596931949_rar; http://www.filefactory.com/file/2f269a/.

[23] Conţine 50 de elemente de siguranţă, cu 18 mai mult decât actele actuale. Vezi http://www.frontnews.ro/social-si-economic/eveniment/pasaportul-biometric-cea-mai-noua-arma-a-romaniei-impotriva-comertului-de-infractionalitate-19018.

[24] Malaiezia în 1998, Irlanda, Japonia, Pakistan, Germania, Portugalia, Polonia, Spania în 2006, Marea Britanie, Australia şi SUA în 2007, Serbia şi Coreea în 2008, România în 2009. Numai România implementează sistemul complet şi fără rezerve.

[25] Din acest moment, posesorul de buletin / paşaport / carnet de conducere / card de sănătate / card de credit, care conţine cip devine cea mai uşoară pradă în faţa oricui are un cititor de cipuri RFID şi un calculator.

[26] Paşaport biometric spart în 2008 în UK. De atunci UK şi Irlanda contestă cip-urile biometrice. Vezi http://www.gss.co.uk/news/2008/04/?&id=4988; http://www.guardian.co.uk/technology/2006/nov/17/news.homeaffairs

[27] Vezi http://www.darknet.org.uk/2008/06/hackers-crack-london-tube-oyster-card/ (RFID spart).
[28] Vezi http://omroep.vara.nl/tvradiointernet_detail.jsp?maintopic=424&subtopic=38690; http://www.theregister.co.uk/2006/08/04/cloning_epassports/

[29] Vezi K. Albrecht, Microchip-Induced Tumors in Laboratory Rodents and Dogs: A Review of the Literature 1990-2006.

[30] Vezi Electronic Frontier Foundation şi de CASPIAN, două organizaţii din SUA luptă pentru libertatea individuală în faţa măsurilor de urmărire şi control electronic impuse de guverne. Katherine Albrecht este fondatoarea şi preşedinta CASPIAN (Grupul consumatorilor care sunt împotriva invadării intimităţii de către supermarketuri – Consumers Against Supermarket Privacy Invasion and Numbering) si autoare a lucrarii „Cipurile-spion: Cum plănuiesc mega-corporaţiile şi guvernul să vă urmărească orice mişcare cu RFID” (Spychips: How major corporations and government plan to track your every move with RFID). ; La un pas de Semnul Fiarei, un documentar de Katherine Albrecht: http://video.google.co.uk/videoplay?docid=-2029681589148358971&hl=en

[31] Western Balkans Security Observer English Edition (Western Balkans Security Observer English Edition), issue: 4 / 2007, pages: 6268, on www.ceeol.com.

[32] Vezi Comunicatul Sfantului Munte Athos catre poporul ortodox: http://victor-roncea.blogspot.com/2009/01/crestini-organizati-va-formular-de.html; parlamentul scotian respinge noile carduri de identitate cu cip RFID.

[33] Parlamentul scotian a votat impotriva propunerii guvernului Marii Britanii de a emite carduri cu cip de tip RFID. Masura nu are nici un efect legislativ insa membrii parlamentului scotian au opinat ca aceste noi carti de identitate nu vor scadea criminalitatea si nici nu vor creste securitatea cetatenilor, in schimb vor afecta puternic drepturile civile. Parlamentarul Fergus Ewing a declarat in fata parlamentului local ca guvernului nu-i poate fi acordata increderea ca va pastra in siguranta datele stocate pe cipuri si ca intreaga investitie de 5 miliarde de lire sterline este o teribila risipa care ar putea fi folosita mult mai eficient in alte scopuri.

[34] Vezi http://sorinalukacs.wordpress.com/2009/01/16/pasapoartele-biometrice-un-semn-al-apocalipsei-ori-o-simpla-masura-de-securitate/; sursa: Pilots threaten to strike over ID cards; Pilotii britanici ameninta cu greva datorita noilor carduri de identitate cu cip RFID

[35] Citat în http://savatie.wordpress.com/2009/01/15/scandalul-cip-urilor/

[36] 2 Cor 13, 14; Rom 16, 24.

[37] 1 Cor 15, 49.

[38] Efeseni 4, 14. Majoratul omului coincide cu hristificarea lui (christopoiesis).

[39] Paul Evdokimov, Femeia şi mântuirea lumii, Ed. Christiana, Bucureşti, 1995, p. 51.

[40] Sfântul Nicolae Cabasila, Despre viaţa în Hristos 4, PG 150, 604A.

[41] Sfântul Vasile cel Mare, La Naşterea lui Hristos 6, PG 31, 1473A.

[42] Panayotis Nellas, Omul – animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxă, Ed. Deisis, Sibiu 2002, p. 69.

[43] Vezi vaccinarea cu Gardasil, „anexarea şi livrarea” României la UE fără referendum, legea 298 din 2008, cip-urile biometrice etc., acţiuni care arată dispreţul aleşilor noştri faţă de cetăţeni şi o privare a libertăţii noastre de opinie şi de acţiune în perfectă armonie cu Constituţia României.

[44] Vezi BITE (http://www.biteproject.org/) – research and to launch public debate on bioethics of biometric technology; http://www.cssc.eu/media_coverage.php:

[45] Din păcate, actul este de circulaţie internă şi este inaccesibil pentru public.

[46] Vezi art.26: Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si viaţa privata. Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri; art. 28: Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil. Vezi şi art. 53 şi 148.

[47] Art. 1 din Declaratia universala a drepturilor omului spune ca toate fiintele se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi. Art. 12. Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare in viata sa personala, in familia sa, in domiciliul lui sau in corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei si reputatiei sale. Orice persoana are dreptul la protectia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.

[48] Vezi Mihai Valică, Eine heutige Philanthropiewissenschaft und Diakonietheologie im Kontext der Orthodoxen Lehre und der Tradition der Rumänisch-Orthodoxen Kirche, lucrare de doctorat, Freiburg 2007; Mihai Valică, Pavel Chirilă, Andreea Băndoiu, Cristian Popescu, Teologie socială, Ed. Christiana, Bucureşti, 2007.

Sursa: Blogul Ieromonahului Savatie Baştovoi

Despre RFID

Posted in vremurile din urma with tags , , , on Ianuarie 26, 2009 by Ionut Margin

KATHERINE ALBRECHT – RFID – Traking Everything Everywere

este o prezentare foarte interesanta!!!

Apelul Părintelui Iustin Pîrvu către toţi iubitorii de Hristos

Posted in vremurile din urma on Ianuarie 26, 2009 by Ionut Margin

Este vremea muceniciei!
Luptaţi până la capăt! Nu vă temeţi!
Iubiţi fii ortodocşi ai acestui neam

iustin-teofanCu multă durere şi îngrijorare vin să vă adresez aceste cuvinte, pentru care mă simt dator în faţa lui Dumnezeu şi conştiinţa şi inima nu mă lasă să trec nepăsător pe lângă acest val primejdios care s-a ridicat să înghită toată suflarea omenească, chiar şi pe cei aleşi, de este cu putinţă. Nu în calitatea mea de biet monah, ascuns într-un vârf de munte, era să vă aduc la cunoştinţă aceste pericole ce se ivesc asupra Bisericii lui Hristos, în primul rând, ci a arhipăstorilor, mai marii acestei Biserici. Dar dacă ei trec aceste lucruri sub tăcere, având preocupări mai de seamă decât are acest popor, eu nu pot să trec cu vederea glasul vostru, al celor care aţi rămas credincioşi cuvântului Evangheliei lui Hristos, aţi aşteptat şi mi-aţi cerut cuvântul în privinţa acestor realităţi dureroase în care ne aflăm.

De aceea, fiii mei, vin şi vă spun că a sosit ceasul să-L preaslăvim pe Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, singurul Dumnezeu adevărat. Nu credeam că voi trăi să văd şi eu începutul acestor vremuri de durere, apocaliptice – dar iată că mânia lui Dumnezeu a venit mai degrabă asupra noastră, pentru toate păcatele şi fărădelegile pe care le-am săvârşit. Şi văd cum bieţii oameni nu sunt pregătiţi să facă faţă acestor capcane ale vrăjmaşului,a cărui nouă lucrare acum este să pecetluiască sufletele voastre cu semnul Fiarei – 666. Toţi am citit Apocalipsa şi înfricoşătoarea profeţie – scrisă cu 2000 de ani în urmă: „Şi ea(fiara) îi sileşte pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să-şi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte. Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei”(Apoc. 13:16-17).

Vremea în care ne aflăm acum este premergătoare acestei profeţii. Prin lege, prin ordonanţă de guvern, românii sunt obligaţi să se încadreze într-un plan de urmărire şi supraveghere la nivel naţional şi mondial, proiect care le răpeşte de fapt oamenilor libertatea. Românilor li se cere să-şi pună pe paşapoartele, permisele auto şi orice alt act personal cipul biometric ce conţine amprenta digitală, imaginea facială, şi toate datele personale. Poate pentru mulţi dintre dumneavoastră acest cip pare un lucru nesemnificativ, dar în spatele acestui sistem de însemnare a oamenilor, de codare şi stocare a datelor de identificare se ascunde o întreagă dictatură, un întreg plan demonic, prin care de bună voie îţi vinzi sufletul diavolului. Însemnarea oamenilor, ca pe vite, este primul pas al unor alte măsuri luate pentru controlul absolut al fiinţei umane. Dragii mei, după cum proorocesc Sfinţii Părinţi, primirea acestui semn este lepădarea noastră de credinţă. Să nu credeţi că putem sluji şi lui Dumnezeu şi lui mamona. Nu, dragii mei, nu primiţi acest însemn diavolesc care vă răpeşte ceea ce vă aparţine prin moştenire de la Dumnezeu, dreptul la identitate, dreptul la unicitate şi originalitate, al fiecărei fiinţe umane! Trebuie să vă apăraţi acest drept de la Dumnezeu, chiar de ar fi să plătiţi cu preţul vieţii voastre. În zadar câştigaţi cele ale lumii, dacă vă pierdeţi sufletele voastre şi ale copiilor voştri, pentru că Sfinţii Apostoli ne spun clar „se cuvine să ascultăm de Dumnezeu mai mult decât de oameni”.

De aceea vă spun: este vremea muceniciei! După părerea mea ne aflăm în vremurile în care singura cale de mântuire este mucenicia. De-abia acuma este momentul să mărturisim cu propria noastră viaţă, până acum ar fi fost o risipă de energie. Din păcate noi nu avem un tineret ortodox la fel de riguros ca cel al grecilor, al nostru este mai evlavios, ce-i drept, dar şi mai lipsit de vlagă şi de reacţie. Se ştie foarte bine cât de curajos au reacţionat grecii dar şi sârbii, când au protestat împotriva acestor cipuri şi a sistemului însemnării şi controlului total al identităţii. Tinerii lor au fost formaţi de mici în duhul acesta patristic, atât în familiile cât şi în şcolile lor – ei au noţiuni de Vechiul Testament, de Noul Testament; din tată-n fiu s-a predat această tradiţie patristică. De pe timpul comunismului încoace noi am dovedit că rămânem constanţi slugi altora, uitând de curajul şi demnitatea românilor de altădată. Toate popoarele vecine au încercat să scape de comunism, să-şi impună cumva neatârnarea – şi au reuşit într-o măsură oarecare. Dar România, care a fost cel mai crunt lovită de fiara comunistă, al cărei popor a îndurat cele mai cumplite crime şi decimări în lagăre şi deportări, a ajuns astăzi putregai. La noi în biserică situaţia este destul de anevoioasă deoarece credincioşii nu sunt destul de informaţi cu privire la aceste provocări ale lumii de azi. La noi, bietul român, dacă îl măguleşti un pic, nu mai ţine cont de nici o normă evanghelică. El este vinovat numai prin neştiinţă deoarece dacă el n-are câtuşi de puţine cunoştinţe de la biserică, de la şcoală, din familie, din societate – ignoranţa e cuceritoare. Pentru că el are un text în capul lui: „supuneţi-vă mai marilor voştri”; la el trebuie să meargă textul. Păi, pe noi nu ne acuzau în puşcărie, folosindu-se cu viclenie de textul scripturistic, aşa cum fac şi sectarii?– „Voi aţi fost încăpăţânaţi măi, voi aţi fost răzvrătiţi, n-aţi ascultat de cuvântul Evangheliei – păi, ce creştini mai sunteţi voi? Voi vă pierdeţi viaţa zadarnic”. Aşa încercau să ne reeduce comuniştii roşii de atunci, si tot astfel fac acum cu poporul nostru comuniştii de azi îmbrăcaţi cu haine albe.

Se vrea şi se încearcă o desfiinţare a sacrului prin relativizarea valorilor fundamentale, a adevărului de credinţă prin ecumenicitate, se vrea înregimentarea şi uniformizarea pe model ateist a copiilor noştri. Dacă îi spui acum unui cetăţean care are cinci copii în casă – „Măi, nu mai lua buletinul sau paşaportul” – păi el nu înţelege. „Păi, părinte, eu ce le mai dau de mâncare”? Şi-l pui în faţa acestei situaţii grele. Suntem noi dispuşi ca Brâncoveanu de altădată să facem sfinţi din copiii noştri? Nu suntem pregătiţi. Şi atunci cine poartă toată această vină? Nu noi, biserica? Nu noi, mănăstirile, care suntem în faţa altarului avem datoria să spunem oamenilor adevărul şi să-i prevenim la ceea ce-i aşteaptă pe mâine? Dar în protopopiate nici vorbă să se pună o astfel de problemă, eşti respins, eşti catalogat naiv şi depăşit – ba chiar mai face şi glume pe seama ta. Deci dacă preotul nu are habar de lucrurile acestea, atunci ce să mai spui de bietul credincios care săracu’ de-abia deschide Biblia de două trei ori pe an, sau doar o dată-n viaţă? Vina este de partea tuturor celor ce răspund de educaţia şi formarea acestui popor – de la învăţători, profesori până la preoţi şi miniştri.

Vă cer, aşadar, în numele Mîntuitorului Hristos, Care a spus „Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. Iar de cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor şi Eu Mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri.” (Matei 11: 32-33), să cereţi autorităţilor române să abroge legile care permit îndosarierea şi urmărirea electronică a creştinilor, renunţarea la libertatea cu care ne-am născut.

Dar o să primim plata păcatelor noastre, moartea, osânda noastră, care să nu fie, ferească Dumnezeu, de răscumpărat. Pentru că Hristos Şi-a vărsat sângele o dată pentru tine. Ei bine, poporul acesta, prin fruntaşii săi, s-a ticăloşit până la culme, prin trădarea tradiţiilor şi credinţei strămoşeşti. Iar noi am refuzat această răscumpărare prin neprezentarea acestor adevăruri scripturistice; am fost deseori absenţi din fruntea micii oştiri a Adevărului.

Să rezidim neamul acesta! Dar nu vom putea izbândi lucrul acesta dacă nu ne vom rezidi fiecare în parte sufletele noastre. Să ne pocăim şi să ne punem cenuşă în cap, ca să ne dea Domnul harul şi puterea de a primi mucenicia. Va trebui să creăm mici fortăreţe, mici cetăţui de supravieţuire, la sate, acolo unde mai sunt încă oameni care pricep şi îşi amintesc Rânduiala, unde să avem pământul nostru, şcoala noastră – în care să ne creştem copiii în duhul aceasta ortodox, să avem spitalele şi moaşele noastre. Copiii încă de la naştere trebuie protejaţi – pentru că, după cum vedeţi, vor să implanteze acest cip pruncului la naştere.

Fiecare este dator să-şi mântuiască sufletul. Fiecare să se intereseze şi să vadă că ne aflăm în faţa unui moment de cumpănă în care ai de ales: să-ţi pierzi sufletul sau să-ţi salvezi sufletul. Cel care nu s-a interesat până acum, nu e târziu încă să afle şi să se dumirească.

Acum e timpul jertfei, prin vorbărie şi prin conferinţe nu mai facem nimic.

Să te duci, române drag, fără frică, direct spre vârful sabiei, ca străbunii noştri cei viteji, să te duci ca o torpilă japoneză, să mori în braţe cu vrăjmaşul! Acum suntem exact ca în arena romană cu fiare sălbatice – stai aici în mijlocul arenei şi aştepţi, ca şi creştinii de odinioară, să dea drumul la lei. Aşteptaţi să fiţi sfâşiaţi, rupţi, altă scăpare nu mai e! Lupta este deschisă. Luptaţi până la capăt! Nu vă temeţi! Aşa cum a început creştinismul, aşa va şi sfârşi – în dureri şi în suferinţă. Pecetluiţi creştinismul cu mucenicia voastră!

Iubiţi fraţi întru cinul îngeresc şi întru slujirea preoţiei, fac un apel către frăţiile voastre să întăriţi acest text cu semnătura proprie, în numele mănăstirii şi parohiei pe care o păstoriţi.

Mănăstirea Petru Vodă, 14 Ianuarie 2009
Cuvioşii Mucenici ucişi în Sinai şi Raith
Arhimandritul Justin Pârvu

sursa :Blogul Ieromonahului Savatie Baştovoi